Jump to content


Photo

Detector de radiatii Gamarad DL7


  • Please log in to reply
93 replies to this topic

#91 OFFLINE   +_Florin_+

+_Florin_+

    Membru avansat

  • Membri
  • PipPipPipPip
  • 1,419 posts

Posted 22 May 2016 - 08:44 PM

:rade: .... da, trebuie luate masuri de izolatie serioase la tensiunea asta. Aparatul il voi face intr-o cutie metalica mai generoasa, cu maner, in care vor sta si bateriile (8 x R20), iar montajul invertorului va fi  fixat cu rondele groase de cauciuc, la fel firele de IT care duc la sonda (tub) le voi alege cu izolatie corespunzatoare. 



Cu_reclama

Cu_reclama
  • Membri

#92 OFFLINE   Sorin2015

Sorin2015

    Nou venit

  • Membri
  • Pip
  • 48 posts
  • Locatie:IASI

Posted 01 June 2016 - 12:19 AM

Multumesc, se vede ca tot tu m-ai scos din incurcatura :rade:

 

Daca inteleg eu bine din datele prezentate, tensiunea la bornele tubului trebuie sa fie 1100 ...1300V iar tensiunea de alimentare Uo + 150, de exemplu 1100 + 150 = 1250 V, iar cei 150V trebuie sa cada pe rezistenta serie ? Dar cat ar fi curentul prin tub ca sa pot calcula rezistenta ? 

 

 

D-le Florin, in regim de asteptare (fara radiatii) tubul GM prezinta o rezistenta infinita (gazul din interior este neionizat), asa ca pe rezistenta inseriata cu anodul caderea de tensiune este nula, intreaga tensiune se regaseste pe tub. Cand intra rad. gamma (sau beta) in contor gazul se  ionizeaza in avalansa, contorul devine conductor, scade tensiunea pe contor (se obtine un impuls negativ de tensiune la anod fata de masa), restul tensiunii revenind rezistorului serie. Descarcarea in contor se stinge rapid datorita moleculelor poliatomice din interior si contorul redevine neconductor, cu intreaga tensiune la bornele sale.

 

Asadar, nu trebuie sa se aplice grupului serie (contor + rezistenta serie langa anod) o tensiune mai mare decat cea recomandata, pentru ca o tensiune mai mare ar reveni in intregime  contorului si la sosirea radiatiilor s-ar iesi din palier, descarcarea care ar urma sa se produca ar deveni continua, distructiva (arc electric).

 

In cazul acestui contor, grupului serie amintit i se aplica recomandat tensiunea de 1100 V, palierul este relativ mic (doar 200 V), deci peste 1300 V sunt mari probleme. Cand contorul imbatraneste (a numarat fluxuri mari de radiatie gamma, mare parte din moleculele poliatomice s-au disociat), palierul se micsoreaza mult, contorul are tendinta sa intre in oscilatie, deci tensiunea de lucru nu poate fi decat 1000 V sau chiar mai putin, contorul lucrand haotic, imposibil de utilizat normal (impulsurile nu mai sunt egale ca amplitudine, nu mai sunt inregistrate toate de monostabil).

 

Un astfel de contor are avantajul ca ofera un volum util relativ mare intr-un camp de radiatii putin numeroase, dar are dezavantajul necesitatii unei tensiuni mari (fata de 400 V standard), are palier mic si da impulsuri de tensiune relativ mici. Dar poate fi folosit si el foarte bine...

 

Eu atasez o schema posibila (verificata de mine cu multi ani in urma - de aceea apar piese antice), ce nu prezinta dificultati si nici valori critice. Se poate imbunatati cu piese mai noi, de exemplu in loc de BC171 se poate pune un tranzistor cu Si care sa aiba tensiunea de saturatie C-E cat mai mica si astfel sa creasca eficacitatea comutarii in primarul transformatorului. Astfel de tranzistor se afla in blitz-urile camerelor foto analogice chinezesti cu film, sapunierele acelea ordinare.

 

In privinta ingrijorarii despre depasirea tensiunii, schema rezolva si acest aspect: tot reglajul se face fara contor, acesta conectandu-se ulterior, fara grija ca el ar putea modifica (in minus) valoarea tensiunii in momentul conectarii. Iata cum:

 

Intre punctele A si B ale iesirii din sursa de inalta tensiune (care poate fi alta, dupa preferinta) este conectata permanenta o sarcina constituita din doi rezistori inseriati, unul de valoare mare, altul, spre masa, de valoare neglijabila. In paralel cu acesta din urma se pune un microampermetru care va fi etalonat intre zero si 1500 V, aplicati intra A si B. In acest mod impuscam doi iepuri: nu avem nevoie de voltmetru special de tensiune inalta si nu influentam cu nimic tensiunea intre A si B, fie ca este prezent microampemetrul, fie ca este scos pentru a fi conectat in circuitul de masura a curentului din integratorul de impulsuri. Cand deschizi aparatul, potentiometru este la minim, tensiunea este doar vreo 600 V, incepi si o maresti incet si de la o valoare  cam de 800 V contorul incepe sa reactioneze la radiatii (da impulsuri putine si inegale ca amplitudine). Marind in continuare, se ajunge la 1100 V si te opresti, de acum putand sa deconectezi microampermetrul. Potentiometrul sa aiba acces dificil, sa nu fie dereglat din neatentie. Impulsurile sunt mari, egale in amplitudine, contorul lucreaza in regim.

 

Schema sursei de inalta tensiune am utilizat-o astfel: am alimentat-o la 6 V, si multiplicatorul de tensiune avea doar doua celule - suficient pentru a obtine o variatie intre 200 V si 500 V, pentru un contor cu tensiunea de lucru 400 V. In cazul de fata, am propus marirea alimentarii la 9 V si patru celule de multiplicare, banuind ca s-ar obtine pana la 1200 V. Daca incerci schema, vei tatona valorile optime. Curentul absorbit din sursa de inalta tensiune se imparte prin cei doi rezistori de sarcina (1100 V/ 20 M) si prin contor, cat este ionizat (sa zicem cateva zeci de microamperi in medie). Deci nu trebuie nu stiu ce monstru de sursa.

Attached Thumbnails

  • ContorGM.jpg

Edited by doru3160, 01 June 2016 - 08:15 AM.


#93 OFFLINE   +_Florin_+

+_Florin_+

    Membru avansat

  • Membri
  • PipPipPipPip
  • 1,419 posts

Posted 01 June 2016 - 08:31 PM

Multumesc pentru explicatii @Sorin2015, acum totul e clar.

Schema atasata cu alimentare la 9V si 4 celule de multiplicare inclusiv artificiul cu acel microampermetru par o solutie optima si bine gandita.

Inteleg ca a fost realizata practic cu alimentare la 6V si iesire 200 ... 500V (2 celule de multiplicare), nicio problema pentru mine adaptarea spre 1200V.

Am toate acele "piese antice",  mai mult ca sigur am si acel MMC4011, trebuie doar sa-l caut. :)  



Cu_reclama

Cu_reclama
  • Membri

#94 OFFLINE   Sorin2015

Sorin2015

    Nou venit

  • Membri
  • Pip
  • 48 posts
  • Locatie:IASI

Posted 01 June 2016 - 09:35 PM

Contor GS-6.jpg Aduc acum unele corecturi la ce am scris anterior, fiindca am gasit pe forumul rusesc al impatimitilor de radiatii un pdf, ultima carte catalog de detectori rusesti, aparuta in 2012:  Priemniki_i_detektory_izluchenij_2012, din care am extras detalii in atasament.

 

Zice asa: 

 Tensiunea de inceput   = 1100...1300 V.

 

Tensiunea de lucru recomandata = 1250...1350 V.

 

Platou = 200 V

 

Viata = 2 . 10^8 impulsuri.

 

In consecinta, sursa va trebui sa furnizeze maxim 1500 V, cu potentiometrul la maxim, in acest mod preintampinand aplicarea din eroare a unei tensiuni excesive. La fel va fi gradat si instrumentul.

 

Da, cu 6 V si doua celule (dublare de tensiune) am construit detectorul pentru un contor de 400 V, dupa schema prezentata. Apoi am testat cu un multiplicator  mai extins, incercand sa obtin 5000V pentru un ionizator, dar de la un numar de celule prea mare nu mai creste asa de mult tensiunea ( se poate imbunatati intrucatva punand in primele celule condensatori mai mari decat in ultimele, dar nici exagerat de mari, pana in 47 nF).

 

Cred insa ca 1500 V vei optine relativ simplu, mai ales ca maresti tensiunea la 9 V. Bineinteles, cu atentie sa nu se strapunga diodele.

 

Cu celelalte doua porti NAND din MMC4011 se va realiza monostabilul care standardizeaza duratele impulsurilor in vederea atacarii numaratorului si asigurarea acuratetei afisarii integratorului de impulsuri cu iesirea pe microampermetru.

 

Sau cu aceste porti se poate perfectiona oscilatorul din sursa, comandand in contratimp un al doilea tranzistor, primarul avand bobinaj cu priza la jumatate (creste randamentul de incarcare a multiplicatorului, tensiunea de alimentare se poate reduce).

 

In orice caz, tot montajul, cu numarator cu tot, poate fi testat si in lipsa contorului si a radiatiilor: prin scurtcircuitarea repetata a bornelor unde vine contorul (pentru ca asta face contorul cand se ionizeaza: pune partial la masa borna +, anodul).


Edited by Sorin2015, 01 June 2016 - 09:37 PM.





0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users