Jump to content






Photo
* * * * - 5 votes

Ce fac la serviciu

Posted by ratza , 21 September 2016 · 3,345 views

Fiindcă tocmai am terminat de scris nişte cod care mi-a luat două zile în loc de două săptămîni, fiindcă mă plictisesc şi mi-au murit lăudătorii, mă gîndeam că m-aş putea lăuda singur cu ce muncesc.

Lucrez într-o multinaţională cu profil de inginerie auto, mai exact una care dezvoltă şi produce electronica folosită în motociclete, autoturisme şi camioane. Am avut un parcurs interesant, trecînd succesiv prin posturile de inginer mecanic, software tester, software developer, hardware tester şi hardware developer. De vreo opt ani sînt încadrat ca inginer electronist, deşi mai am mult pînă mă voi putea considera inginer.

Treaba mea e să creez aparatură de testare cu care se verifică ECU-urile de ABS şi ESP. Majoritatea echipamentelor create de mine sînt folosite pentru automatizarea testelor, astfel încît inginerii de test să aibă cît mai puţin de lucru, iar durata testării să fie redusă la minimul posibil. Lucrez aproape independent în echipa din care fac parte, fiind unul dintre puţinii care duc un proiect cap-coadă, de la cerinţe pînă la produs finit. Mai exact: vine cineva la mine şi-mi spune că are nevoie de un echipament care să facă X. După ce-mi explică în linii mari despre ce e vorba, am mînă liberă să-l fac cum mă taie capul, cu condiţia să mă înscriu în buget şi în termen.

Ce înseamnă asta? Transform cerinţele clientului în specificaţii mecanice, electrice şi software, după care începe migăleala. Mă hotărăsc la una sau două arhitecturi, stabilesc blocurile funcţionale, caut componente, desenez schema, proiectez cablajul, populez, scriu codul, verific să văd cît de bine merge, scriu documentaţia şi manualul de utilizare, apoi pleacă la client.

Deşi am reuşit să realiez cîteva proiecte în întregime, fără niciun fel de ajutor din partea cuiva, nu pot zice că mi-a fost uşor. Acum vreo zece ani, înainte să trec în echipa de hardware, uitasem aproape toată bruma de electronică pe care o ştiam pînă atunci. Nu mai ştiam dacă BJT-ul se comandă în curent sau în tensiune, nu mai ştiam dacă MOSFET-urile au emitor şi colector sau nu, de operaţionale nici nu mai spun... A trebuit să recuperez masiv, iar unul din ajutoarele mari a fost elforum.

Spre deosebire de alţi colegi, nu excelez în absolut niciun domeniu, însă mă pot lăuda cu faptul că niciun proiect ajuns la mine nu a rămas fără rezolvare. E drept că în marea majoritate a cazurilor soluţiile mele nu sînt nici pe departe cele mai elegante, însă funcţionează conform cerinţelor şi reprezintă un bun punct de plecare pentru cei care au capacitatea de a îmbunătăţi soluţiile găsite de mine. Mă fascinează problemele şi sînt notoriu pentru capacitatea de a sări cu capul în necunoscut. Drept rezultat, am o muncă incredibil de variată, iar provocările sînt uneori extrem de mari. Am ajuns să acumulez o grămadă de cunoştinţe tehnice într-o arie destul de largă: hardware, software, planificare, procese de fabricaţie etc.

Fiindcă marea majoritate a chestiilor pe care le fac implică emularea semnalelor scoase de diverşi senzori, în principiu lucrez în zona de mixed signal. Folosesc ADC-uri şi DAC-uri din greu. Detest din tot sufletul protocoalele de comunicaţie şi bineînţeles că doar de astea am parte. Cît mai jegoase, dacă se poate, gen SENT sau PSI5. Mă cam irită cînd tre' să le scriu drivere, eu nefiind programator, însă am învăţat o grămadă de protocoale, visez operaţiile cu biţi. La penultimul proiect voiau să scriu o stivă de TCP/IP pentru un ECU. Înţeleg că nu mă dau bătut, dar am limite şi nu-mi e frică să spun cîte "nu" răspicat cînd consider că e cazul.

Aproape că lucrez ca un freelancer, cu unica diferenţă că nu-mi fac eu programul de lucru şi sînt plătit în fiecare lună. În rest, nu-mi spune nimeni cum să fac o anumită chestie decît dacă întreb, eu decid ce şi cum fac, nu-mi stă nimeni în ceafă să se asigure că fac ce mi s-a dat de făcut etc. Probabil că ajută şi faptul că iau toate proiectele pe care nu le vrea nimeni...


P.S. Munca mea e practic un hobby plătit, aşa că pe acasă nu prea mai fac electronică, utilizîndu-mi timpul liber pentru alte activităţi care-mi fac plăcere. Mă fascinează medicina, psihologia, istoria şi ingineria. Citesc şi învăţ cît de multe pot indiferent de domeniu, în special din ultimul, care mi-e şi favorit. Nu ştiu să proiectez scheme de amplificatoare cu componente discrete fiindcă nu mă pasionează prea tare subiectul, dar nu mi-ar lua mai mult de o lună pentru a fi capabil de aşa ceva. La fel şi cu SMPS-urile.




Banuiesc la ce firma lucrezi cand vad cu ce te ocupi si in ce oras locuiesti dar daca nu i-ai dat numele mai sus nu o sa fac nici eu acest lucru.Sa inteleg ca concepi totul de la zero in proiectele pe care le faci,deci fara sa vina clientul cu vreo schema.Dar mi se pare normal din moment ce esti inginer.Ai scris cateva lucruri legate de aceasta ocupatie intr-un topic de pe acest forum  dar nu stiam sigur ca te ocupi cu asa ceva. #108 http://www.elforum.r...ncepator/page-8

Succes in continuare!

Lucrez la Continental Automotive Systems şi da, uneori fac totul de la zero.

Am banuit ca acolo lucrezi cand am auzit de domeniul auto-moto.

Cat crezi ca ai castiga in jermania pt munca asta?

Pe an, o sumă cu șase cifre. Refuz oferte cel puțin lunar.

Pe an, o sumă cu șase cifre. 

In  "animale salbatice" sau in euroi?

În euro, desigur.

Uau!Dar ai precizat ca refuzi ofertele nemtalailor.Deci este clar ca nici in Romania n-ai un salar modest.Totusi unii ingineri din Romania care lucreaza in domenii precum "automotive" considera sunt platiti prost daca i-au in mana vreo 2000 ron/luna.

Nu doar pe ale nemţilor, primesc constant din tot felul de ţări. Volvo, de exemplu, insistă de vreun an şi tot modifică cifrele doar-doar mă agaţă. :)

 

Îmi place enorm ce fac, iar echipa e extraordinară. Nu am ce să vreau mai mult. Modest sau nu, salariul e printre ultimele chestii cărora le acord importanţă la un loc de muncă.

Photo
Stefan Nicolae
Sep 24 2016 12:42 PM
Îmi place enorm ce fac, iar echipa e extraordinară. Nu am ce să vreau mai mult. Modest sau nu, salariul e printre ultimele chestii cărora le acord importanţă la un loc de muncă.

Asta inseamna sa faci ceva din pasiune si nu doar din interes.

Bravo!

Daca o făcea doar din interes cred ca acum era la munca peste hotare.

Ce inseamna sa pui pasiunea inainte de toate! Mereu eram intrebat de sotie ca "ce-mi iese mie" din cele ce fac (mai ajutam cate-un prieten), mai experimentam cate ceva..

Am intuit bine, candva am scris ceva despre ratza si acum am confirmarea! 

P.S. Am uitat sa spun si eu cat de multe am invatat (ce-i drept, am descoperit tarziu aceasta colectivitate Elforum) de la acei oameni generosi si nu-s putini!

Îmi place ce ai scris aici ratza, multă sănătate în continuare, asta-i prima... !

De multe ori m-am gândit, dacă o luam pe calea unei meserii "cu curent", nu omoram pasiunea ?

Oricum Elforum şi oamenii lui a renăscut-o la o altă dimensiune (parcă).

O dedicaţie din vremea când lipeam primele sârme:

 

 

O dedicaţie din vremea când lipeam primele sârme:

 

 

Sunteti nascut in 1970 si melodia este din 1982 cand spuneati ca ati lipit primele sarme.La varsta de 12 ani in mod normal esti in clasa a 6 a adica atunci cand incepe studierea fizicii.Cat de mult regret ca n-am avut la acea vreme pe nimeni prin preajma care sa aiba vreo treaba cu electronica deoarece tin minte ca la orele de fizica  profesorul ne explica diferitea chestii legate de bananele  aparatelor de masura sau acele sigurante numite patron ale contoarelor de curent s.a.m.d.Era in prima jumatate a anilor 90 caci eu sunt mai tanar decat dvs.Dar si atunci cercurile de electronica erau mult mai frecvente decat astazi si aveam mult de castigat daca participam la ele.Poate colegul @ratza ne va da detalii cum a patruns in tainele electronicii pentru a ajunge ceea ce este acum.

Întîmplarea face ca şi eu să fi dat de electricitate tot la 12 ani, în clasa a şasea, citind o carte de fizică de a VIII-a. Erau explicate fenomenele electromagnetice şi printre diferitele probleme şi exerciţii cu care nu mi-am bătut capul erau detaliate nişte montaje experimentale cu electromagneţi. Am făcut şi eu două: un galvanometru şi o sonerie. Îmi venea să ţopăi de fericire cînd am văzut acul mişcîndu-se şi soneria zbîrnîind ca toţi dracii. După ele au urmat un motor şi un dinam. Ambele mergeau extrem de prost, dar mergeau.

 

Spre sfîrşitul cărţii era dat un montaj de radio fără baterii: acord cu bobină şi condensator variabil, o diodă, un condensator şi casca. Am fost extrem de sceptic de funcţionarea lui, neavînd alimentare, plus că nu ştiam cum arată fizic piesele şi ce reprezintă valorile de pe ele. Primul montaj nu a mers din cauza montării aiurea şi a valorilor complet inutilizabile. Deşi descoperam tot mai multe scheme, mă descuraja faptul că nu găseam nimic din ce-mi trebuia printre puţinele piese recuperate.

 

Neavînd bani de piese, magazine de profil sau pur şi simplu suficiente cunoştinţe, o perioadă am uitat de electronică, pînă în clasa a X-a, cînd am dat de Tehnium Internaţional. Într-unul din numere era dată schema unei mini-sirene cu doi tranzistori, tipurile acestora şi valorile celorlalte componente avînd o dispersie extrem de mare. Am reuşit să găsesc tot ce-mi trebuia printre piesele pe care le aveam, iar cînd am alimentat montajul şi a început să urle... Nu ştiu, a fost o satisfacţie incredibilă. Şi acum am satisfacţia aia cînd îmi iese cîte ceva care mi se pare complicat, deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la prima întîlnire cu electronica.

 

Imediat după mini-sirenă mi-am adus aminte de radioul ăla fără baterii şi i-am mai dat o şansă. Am atîrnat vreo cinci metri de sîrmă într-un păr, am început să învîrtesc de buton şi mai că n-am zbierat cînd am recepţionat clar şi destul de puternic Radio România Actualităţi. Restul zilei nu m-am mai mişcat de acolo.

 

În acelaşi mi-a împrumutat cineva o carte, cred că se numea Caleidoscop Electronic. Am avut-o doar pentru un weekend, aşa că mi-am copiat într-un caiet toate schemele care mi-au plăcut. În vara respectivă am făcut o grămadă de radiouri, majoritatea cu detecţie directă, vreo două reflex şi primul emiţător FM cu care am nenorocit recepţia tuturor televizoarelor pe o rază de vreo 300m. Vina o avea alimentatorul fără filtraj. În anul următor am aflat de beta şi am înţeles cum funţionează tranzistorul, iar de-atunci pînă prin ultimul an de facultate mai tot meşteream cîte ceva.

 

Între 2005-2007 am lucrat la software. Nu am avut niciodată înclinaţie către aşa ceva, a fost o măsură "administrativă" rezultată în urma faptului că sînt prost de gură. Pe scurt, am fost întrebat ce fac de către un şef care nu suporta să vadă oamenii stînd degeaba. La vremea respectivă eram proaspăt angajat, eu nu aveam nici birou şi nici PC, iar răspunsul meu a fost sarcastic. Nu ştiam că e şef şi nici nu-mi păsa. Deşi nu cunoşteam C absolut deloc, am fost mutat în departamentul de test software şi a început un joc de uzură între mine şi respectivul, pe principiul "cine cedează primul". Mi-am dat seama că scopul lui e să mă dea afară pe motive de incompetenţă, numai că habar n-avea ce-mi poate pielea. În vreo două săptămîni crunte şi cu ajutor de la colegii din echipă am învăţat C cît să pot face cîte un review împreună cu ei.

 

Am tot învăţat pe parcurs, din mers, mie luîndu-mi cîteva zile să fac ce făceau ei într-una sau chiar mai puţin, dar nu m-am dat bătut şi am tras tare să-i ajung din urmă. Nu am obţinut niciodată asta, dar m-am mutat din echipă imediat cum a apărut un post liber la hardware test. Între timp uitasem toată electronica, şi a trebuit s-o iau de la capăt cu învăţatul.

 

Au trecut 11 ani de cînd m-am angajt. Încă învăţ. Încă nu mă dau bătut în faţa problemelor. Desigur, încă sînt prost de gură.

Foarte interesanta povestea ta.Sa inteleg ca pana sa ajungi la facultate n-ai avut treaba cu electronica decat ca si autodidact?Deci n-ai participat la cercuri de electronica  si/sau n-ai facut mai intai un liceu  la specializarea electronica?Doar se zice ca la facultatea de electronica trebuie sa intri electronist ca sa iesi electronist iar in cazul tau  este clar ca asa a fost.Din cate deduc lucrezi la una si aceeasi firma de cand ti-ai inceput aceata cariera dar mie in schimb cred ca imi placea ca macar vreo cativa ani sa fiu "o pasare" pentru a experimenta mai multe ramuri ale electronicii.Eu fiind din Arad sunt aproape de Timisoara despre care se spune ca este polul electronicii din Romania deoarece exista atatea firme serioase in domeniu(Continental,Alcatel,Flextronics,Hella,AEM etc) dar si Sibiul sta bine la acest capitol din cate stiu.

Pe electronică am fost şi încă sînt autodidact, dar nu refuz nicio oportunitate de a învăţa cîte ceva nou, indiferent de domeniu. Singura chestie e să mă atragă. Liceul a fost matematică-informatică (nu prea mi-a plăcut), iar facultatea a fost electromecanică. Părţile de electrică şi electronică le-am cam ingorat din cauza profesorilor, axîndu-mă puternic pe mecanică, în care aş fi vrut să profesez după. N-a fost să fie şi am ajuns la electronică, lucrînd şi-n ziua de azi în prima şi singura firmă de pînă acum. De altfel, m-am dus la interviu la băşcălie, zvonurile fiind că sînt angajaţi doar ăia foarte buni. Ştiind prea bine ce poamă eram în facultate, nici prin cap nu-mi trecea că voi fi vreodată angajat.

Deci n-ai terminat facultatea de electronica caci eu asa credeam.Daca termini o facultate de inginerie ai multe optiuni de angajare in diverse domenii tehnice.Doar exista atatia ingineri electronisti care lucreaza ca si programatori de sisteme software aceasta meserie fiind  bine platita si in Romania iar exemplele de acestr gen pot continua.

Nu ştiu cît de mult ajută facultatea, dar mulţi trăiesc cu impresia că, dacă înveţi bine şi ai note mari, sar pe tine toţi angajatorii şi gata, nu mai trebuie să înveţi. Nici că se poate mai departe de adevăr.

 

Învaţă să te dai cu capul de pereţi pînă rezolvi problema, caută alternative, adaptează-te, munceşte mai mult decît ţi se cere (fără să te afişezi), nu aştepta nimic de la nimeni şi nu-ţi fie frică să fii tu. Vei avea de suferit oricum, dar crede-mă că merită să lupţi pentru tine, chiar dacă rezultatele apar peste nişte ani.

Cumva am sărit peste două mesaje cărora am vrut să le dau răspuns:

 

Ce inseamna sa pui pasiunea inainte de toate! Mereu eram intrebat de sotie ca "ce-mi iese mie" din cele ce fac (mai ajutam cate-un prieten), mai experimentam cate ceva..

Am intuit bine, candva am scris ceva despre ratza si acum am confirmarea!

Pe mine încă mă mai întreabă nevastă-mea ce-mi iese cînd ajut dezinteresat. Cum adică, ce-mi iese? Satisfacţia că am mai reuşit ceva, că am mai învăţat ceva şi mulţumirea că am ajutat un om.

 

Îmi puteţi spune ce aţi scris despre mine şi unde? M-aţi făcut curios.

 

De multe ori m-am gândit, dacă o luam pe calea unei meserii "cu curent", nu omoram pasiunea ?

Părerea mea e că nu. Eu muncesc altfel cînd îmi place ce fac.

Recent Entries

Recent Comments